|
|
|
|
|||
Optica geometrică tratează lumina pe baza noțiunii de rază de lumină și descrie cu precizie satisfăcătoare doar următoarele fenomene optice:
Această teorie ajută satisfăcător la proiectarea unor instrumente optice, precum:
aparatul fotografic;
luneta, telescopul;
microscopul;
aparatul de proiecție.
Potrivit concepției asupra luminii din cadrul opticii geometrice, lumina se propagă prin raze de lumină. Aceste raze devin vizibile doar dacă intervine și fenomenul de difuzie a luminii:
Dacă mediul prin care se propagă lumina este perfect pur, nu se observă razele de lumină. Doar datorită particulelor fine aflate în suspensie în mediul respectiv, lumina este împrăștiată în toate direcțiile și astfel razele devin vizibile din lateral.
Cel mai simplu model este o sursă de lumină punctiformă, care răspândește lumina uniform în spațiu. Asta înseamnă că razele au o distribuție spațială uniformă:
Un fascicul de lumină cuprinde o mulțime de raze. Există fascicule de lumină divergente și convergente:
precum și fascicule paralele:
Un colimator este un dispozitiv care convertește un fascicul divergent într-un fascicul paralel:
Fasciculele convergente adună lumina într-un punct, dar adesea razele trec mai departe într-un fascicul divergent:
Principiul propagării rectilinii: O rază de lumină se propagă drept printr-un mediu optic omogen și izotrop.
Principiul independenței razelor de lumină: Razele de lumină nu se influențează reciproc la trecerea prin același mediu optic, chiar dacă se intersectează.
Principiul reversibilității drumului optic: Traseul razelor de lumină nu se schimbă dacă se inversează sensul lor de parcurs (de la o sursă la imagine sau invers)
